În totdeauna scopurile rele sunt îmbrăcate cu gesturi şi intenţi bune, aşa s-ar “traduce” şi frământările din săptămâna trecută la Casa de Asigurări de Sănătate Argeş.
Totul a plecat de la aplicarea Ordinului 946 din 4 iulie 2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial. În traducere liberă, managerul identifică funcţiile publice “sensibile” şi propune forului superior - CNAS -rotirea persoanelor ce le ocupă, la o perioadă de cinci ani consecutivi. Astfel, au fost reorganizate serviciile, compartimentele şi birourile din cadrul instituţiei amintite, acest lucru fiind permis şi de proiectul de modificarea organigramei.
Întrebarea firească este legată, de faptul dacă noile persoane care vor ocupa funcţiile din cadrul unui compartiment sau serviciu, reorganizat în proporţie de 99% cum este cazul serviciului de control, compartimentului de audit, etc., vor fi oare mult mai eficienţi - profesional mă gândesc - la stoparea fenomenelor nocive din sistem, ce consumă nejustificat fondurile alocate, mai ales pe timp de criză ?. Eu mă îndoiesc, dar viitorul va confirma sau infirma afirmaţia mea.
Doresc a mă raporta astăzi la managementul românesc ce trebuie să valorifice realităţile şi forţele creative ale actualei societăţi româneşti, să exploateze şi să valorifice la maximum această mentalitate, fără a ignora necesitatea schimbării acestuia. Suntem prea întârziaţi, prea grăbiţi şi din păcate prea săraci pentru a aştepta schimbarea de mentalitate în vederea obţinerii unor rezultate mai bune, în condiţiile în care lumea se mişcă într-un ritm foarte rapid.
Pot afirma, că a venit timpul ca şi managementul guvernamental românesc să treacă de la managementul administrator la managementul antreprenor, care este acompaniat de multă inovaţie, dinamism şi responsabilitate.
Având în vedere cele menţionate, consider necesar îmbunătăţirea filozofiei managementului românesc, pe următoarele paliere.
În ceea ce priveşte inteligenţa nativă şi şcolară pe care o fac, românii se pot compara cu oricine din această lume. Avem oameni foarte bine pregătiţi, iar în ceea ce priveşte educaţia, suntem peste media europenilor. Ca atare, românii sunt deştepţi, isteţi, bine educaţi, dar deocamdată săraci, iar cultura lor este elementul stabil, temeinic şi statornic al afirmării neamului românesc. Singura diferenţă dintre România şi celelalte ţări dezvoltate este atitudinea faţă de muncă şi multă clevetire.
Dacă la nivelul societăţii româneşti se iau o serie de decizii proaste care privesc pe toţi membrii societăţii, acest lucru se datorază faptului că la noi există şi o lipsă de cultură statistică, în sensul că multă lume nu realizează importanţa de a furniza în mod sincer şi corect anumite date şi informaţii. Pe de altă parte pentru a lua o decizie bună este nevoie indubitabil de o informaţie bună, adică corectă şi oportună.
Până la urmă, managementul trebuie să fie arta de a-i determina pe alţii să facă din proprie iniţiativă ceea ce doreşti tu, acceptând totodată ideile benefice ale celor conduşi. Desigur că nu poţi conduce profesionist decât o activitate pe care o cunoşti bine, îmbinând pregătirea tehnică, economică şi juridică.
Deci în concluzie, arta de a fi manager presupune a şti să păstrezi lucrurile deja făcute şi verificate, şi care funcţionează bine, altfel o să apară un val de nemulţumire socială, ce va sabota în timp, datorită incompetenţei unora, întreg edificiul instituţional în funcţiune.
| < Anterior | Următor > |
|---|
